- Cadru natural


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

ROI

Regulament de organizare si functionare al aparatului a primarului comunei Vinderei

PRIMĂRIA --> Home

Cadru natural

Clima

Comuna Vinderei se încadrează climatic și topoclimatic în Subținutul Subcarpaților și Podișul Moldovei, districtul de pădure, ţinutul climatic de dealuri, podișuri joase si de câmpii. Factorii care influențează clima comunei Vinderei sunt:

- așezarea geografică;
- relieful prin diversitatea altitudinilor și orientarea culmilor și văilor.

Condiţiile fizico-geografice (frecvența mare a culmilor, existența văii Jeravatului și a văilor afluente, fragmentarea și energia reliefului) determina existența unui climat tipic de dealuri mijlocii cu diferenţieri locale nesemnificative. În sudul comunei, existența văii Jeravatului în principal și a tunelului Talasmani-Beresti (3330m) în secundar, determina apariţia destul de frecventă a inversiunilor de temperatură.
Clima comunei este temperat continentală cu influența est-europeană imprimată de predominarea maselor de aer rece iarna și a celor calde și uscate vara. Radiaţia solara globala însumează 120 kcal/cmp/an; 70% din aceasta, adică 88,7 kcal/cmp/an este distribuită de soare în intervalul aprilie-septembrie.

Durata de strălucire a soarelui (insolatia) este de 2100-2150 ore/an, din care în intervalul sus amintit 1528 ore. Valori mari ale insolatiei se înregistrează și în lunile de toamna (septembrie-octombrie).

Temperatura scade sub 0 grade în a doua jumătate a lunii decembrie pana în ultima decada a lunii ianuarie. Din a doua decadă a lunii februarie temperatura începe sa crească în mod evident până la sfârșitul lunii iulie după care se înscrie pe un traseu descendent. Tempertura aerului este distribuită totuși în timpul anului în așa fel încât plantele își desfășoară, cu unele excepţii, ciclul vegetativ normal. Valorile medii ale temperaturii aerului precum și temperaturile maxime și minime, scot în evidență caracterul climatului comunei Vinderei climat temperat continental cu nuanțe de excesivitate.

Umiditatea relativă a aerului oscilează între valorile 68 si 72%; ea se modifică în timp și în funcţie de temperatura aerului.

Nebulozitatea este moderată cu oscilaţii de la un an la altul; regimul mediu anual are un mers regulat de descreștere din februarie până în august, urmat de o creștere constantă până în decembrie.

Vânturile aparţin circulaţiei generale a atmosferei, iarna predominând masele de aer rece iar vara masele de aer calde și uscate. Direcţia vânturilor este conformă cu morfohidrografică predominând vânturile de N si NV (39%), urmate de vânturile de N si NE (20%).

Precipitaţiile sunt determinate de convectia termică locală și de cea frontală legate de ciclonii dezvoltaţi deasupra Mării Mediterane care au în lunile de vară o frecvență mai redusă dar aduc și un aer relativ umed după ce lasă o parte din precipitaţii în masivele montane traversate. Cantitatea medie anuală de precipitaţii, mai redusă decât în vestul Dealurilor Faldului, se datorează circulaţiei maselor de aer estice mai sărace în precipitaţii.resursele de umezeală sunt diminuate, iar fenomenele de secetă și uscăciune, sufoveiurile și fenomenele meteorologice de iarna ( înghet, polei) sunt mai frecvente decât în alte parti. Deci resursele climatice sunt favorabile culturilor agricole în măsura în care întretinerea plantelor se face în perioadele de maximă necesitate, conform cerinţelor acestora și nu există calamităţi naturale.

2.2. Relieful

În partea de sud a Podișul Moldovei, adâncirea vaii Bârladului, a creat o mare diversitate a reliefului, caracterizată prin existenta podișurilor structurale și de eroziune, a dealurilor, colinelor, depresiunilor erozive înșeuărilor joase și luncilor largi care au constituit condiţii prielnice de populare și de circulaţie. Activitatea complexă de sculptare și modelare a reliefului s-a desfășurat în strânsa legătura cu structura geologică și cu particularităţile litologice ale depozitelor. Ca forme dominante de relief menţionam :
- relieful structural;
- relieful sculptural;
- relieful de acumulare.

1. Relieful structural. Jeravatul curge printr-o vale subsecventă, puternic asimetrică, unul din versanti fiind abrupt și cu aspect de cuesta. El este principalul colector al apelor din comună care au vai consecvente, scurte și cu o evoluţie morfologică foarte activă.

2. Relieful sculptural. Este dat de ansamblul de culmi ce coboară spre văile principale și secundare; formarea acestui tip de relief a fost ușurată de factori care țin de litologie și anume predominantă nisipurilor, argilelor nisipoase și argilelor asupra cărora ploile și apele curgatoare acționeaza intens. Alături de formele sculpturale majore, aici au o mare dezvoltare și formele rezultate în urma diverselor procese de versant( alunecări de strate, prăbușiri, șiroiuri ori crearea de către organismele torenţiale a râpelor de diverse dimensiuni.

3. Relieful de acumulare. Este reprezentat prin mici conuri de depunere, câmpuri iterfluviale întinse detașate de văi consecvente, glacisuri coluviale și proluviale. Comuna Vinderei se încadrează din pune de vedere fizico-geografic în subunitatea Delurilor Faldului care sunt delimitate spre sud de cuesta Jeravatului.

Geneza și evoluţia reliefului, strâns legate de constituţia geologică și de condiţiile naturale ale diferitelor epoci geologice fac ca pe un fundament relativ unitar relieful să se prezinte ca o succesiune de dealuri, despărţite de văi care coboară lin înspre sud, spre valea Jeravatului, îngustându-se treptat.
Dealul Obârșeni ca altitudinea maximă din comuna (337,8m) este situat în partea de NE a comunei între văile Draghina și Obârșeni.
Între pârâul Obârșeni și pârâul Valea Lunga se desfășoară Dealul Codretului cu înălțimea de 325 m și prelungirea lui spre valea Jeravatului poartă numele de Dealul Coșarelor.
Dealul Baștină ocupă suprafaţa dintre pârâul Valea Lungă și pârâul Vinderei. Mai spre vest se află dealurile interfluviale Pășcănița (între pârâurile Vinderei și Bălănești); Dealul Bălănești, între pârâul Bălănești și valea Risipa, veche vatră de locuire, urmele acesteia observându-se prin petele de culori mai deschise care contrastează cu culoarea galben maronie predominantă.

La obârșia văii Risipa se află Dealul Cârligel cu altitudine de 323,2m. Înălţimile scad în comună spre sud și vest ajungându-se în valea Jeravatului unde se inregistrază cele mai mici inălțimi din comună. În ceea ce privește repartizarea înălţimilor, apreciem că suprafeţele ocupate de înălțimi superioare valorii de 250 m sunt aproximativ egale cu suprafeţele ocupate între izohipsele de 200 și 250 m precum si cu suprafeţele cuprinse intre izohipsele de 150 si 200 m. Pe valea Jeravatului, de o parte și de alta se înscrie o zonă depresionară, care impreuna cu zona joasa din vestul satului Docani care ocupa interiorul izohipsei de 150 m. Sectoarele joase de vale pătrund tentacular spre nord sub forma unor intrânduri și sunt folosite mai ales ca pășuni naturale .
Datorită constituţiei geologice nisipoase, nisipo-argiloase sau argiloase, relieful evoluează rapid suferind modificări geomorfologice în sensul că în urma ploilor torenţiale, mai ales, eroziunea este accelerată și acumularea apreciabilă.

2.3. Apele

Principala apă curgătoare care colectează pârâurile din comuna este Jeravatul. Jeravatul este afluent pe stânga al râului Bârlad și are o scurgere permanenta; izvorăște din Dealul Obârșeni prin cei doi afluenți: Draghia și Lupăița. Lungimea pârâului este de 28 km din care 12 km curge pe teritoriul comunei reprezentând cursul superior și mijlociu, având direcţia generală de scurgere NE-SV. Nu are albie minoră bine conturată, șesul său este puternic colmatat (în 50 ani s-a înălțat cu 5m) determinând modificarea traseului caii ferate.
Suprafaţa bazinului hidrografic este de 153 kmp. Debitul pârâului este de 20l/s. Alimentarea se face din pânzele subterane care au o contibuție de 15-25% la scurgerea anuală dar are și o alimentare de tip pluvial moderat. Pârâul Bălănești - 6 km lungime, se varsă la NNE de Docăneasa. De o parte și de alta a acestui pârâu au fost așezaţi vechii locuitori ai satului Vinderei care s-au mutat pe actuala vatră a satului datorită unor epidemii de holeră care au decimat populaţia.
Pârâul Risipa se varsă în dreptul satului Docăneasa având 6 km lungime.

Valea Popii este o vale cu scurgere tipic torenţială.
Valea Fântânelor și pârâul Docani cu o lungime de 7 km.

Lacurile din comuna Vinderei sunt puţine și reduse ca suprafaţă. Cel mai mare lac a fost construit pa valea Risipa având o adâncime iniţiala de 5m. În urma ploilor torenţiale din anotimpul de vara lacul deversează surplusul de apa și de peste dar se și colmatează rapid cu materialul căzut de pe versanții văii.

Suprafaţa oglinzii de apa este de aproximativ 2 ha.

2.4. Solul

Condiţiile variate de relief, clima și vegetaţie la care se adaugă diversitatea faciesului litologic, excesul de umiditate și acţiunea omului, au determinat apariţia unei game variate de soluri zonale și intrazonale.
În comuna este un areal redus de soluri de pădure dar care au o extindere mai mare decât subetajul pădurilor de foioase.
Cea mai mare extindere în comuna o au solurile din clasa molisolurilor care sunt soluri zonale dar sunt și soluri intrazonale.
Cernoziomul cambie și argiloiluvial este cel mai caracteristic și mai extins între 170-250m, ocupând în comuna culmile largi interfluviale, versanții slab înclinați.

Pe versantii moderat înclinati, erodaţi, aceste soluri (reprezentate mai ales prin cernoziomuri slab levigate) se asociază frecvent cu cernoziomul de evoluţie (semicarbonatice și carbonatice), local chiar cu mici ochiuri de soluri intrazonale halomorfe și hidromorfe.
Pe sesurile aluviale se află solurile aluviale constituite pe nisipuri pe care se dezvoltă asociaţii vegetale mezofite și mezohidrofite.
Pe suprafeţe mai reduse în cadrul arealelor ocupate cu soluri aluviale se întâlnesc cernoziomuri slab levigate care ocupă o suprafaţă de 46,72 ha.

Din punct de vedere al regionarii pedogeografice, solurile din comuna Vinderei se încadrează în regiunea fitopedoclimatică central europeana și est europeană, regiunea pedogeografică moldavă, domeniul molisolurilor, subdomeniul cernoziomurilor cambice și cernoziomurilor asociate cu soluri cenușii care aparţin zonei forestiere.

Vizualizari: 420
Data creare: 05-02-2018 15:55:10

Prezentare comuna Vinderei, județul Vaslui

Comuna Vinderei este așezată în sudul judeţului Vaslui, la 80 km distanță de Vaslui, municipiul reședinţă de judeţ și 27 km distanță față de municipiul Bârlad, orașul cel mai apropiat din judeţ.

Anunț program SIPOCA

SIPOCA„Guvernare transparentă, deschisă și participativă - standardizare, armonizare, dialog îmbunătățit"- cod SIPOCA 35